Azi, nu printr-o decizie controversată, nu printr-o interpretare forțată a Constituției – ci printr-un gest de o infantilitate stupefiantă. Când patru dintre cei nouă judecători constituționali se comportă ca niște copii de șase ani, părăsind brusc sala de deliberare doar pentru a strica cvorumul, devine limpede în ce hal a ajuns această instituție fundamentală a statului. Acești patru judecători par produsul unei selecții „pe sprânceană”: nu atât pe criterii de competență, prestigiu sau coloană vertebrală, cât mai degrabă pe obediență și disponibilitate. Când judecători constituționali ajung să fugă din sală pentru a sabota deliberarea, nu mai avem o Curte Constituțională – avem o caricatură jalnică a ei. Asta este moștenirea politizării agresive a CCR: o instituție capturată,...











