Relativ recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie prin care s-a stabilit că, în cazurile de camătă, se poate confisca doar dobânda percepută, nu și sumele de bani împrumutate de cămătari.
Această interpretare, devenită obligatorie, a creat o situație absurdă și favorabilă cămătarilor: aceștia își puteau recupera „principalul” chiar și după condamnare, ceea ce le reducea pierderile și diminua efectul descurajator al pedepsei. Cu alte cuvinte, camătarul putea ieși „în câștig” chiar și după ce justiția constata că a comis o infracțiune.
Împreună cu colegul meu, deputatul Alexandru Dimitriu, şi alți colegi din USR am inițiat un proiect legislativ care corectează această problemă. Propunerea noastră a prevăzut ca, pe lângă dobânzile percepute ilegal, să fie supuse confiscării și sumele de bani împrumutate în cadrul activității de camătă.
Astăzi avem o veste bună: proiectul a fost adoptat de către Camera Deputaților, cameră decizională.
Doar așa putem descuraja cu adevărat această practică toxică, care exploatează oameni aflați în situații de vulnerabilitate.
România are nevoie de legi clare și ferme împotriva cămătăriei, nu de portițe care să protejeze infractorii.