Legile Justiției – Ce a făcut USR?
Pentru mine, întrebarea „dar ce a făcut USR-ul ca să corecteze aceste legi ale justiției în toți acești ani?” este surprinzătoare. Dar pentru că de la OUG nr. 13/2017¹, adoptată noaptea de Guvernul Grindeanu, și până astăzi, când oamenii sunt din nou în stradă pentru a apăra justiția, au trecut mai mulți ani, cred că este util să reamintim câteva momente esențiale.
1 OUG nr. 13/2017 – context și efecte
OUG 13 a eșuat. Ce a urmat?
După mutilarea legilor justiției în Comisia Iordache², din perioada Dragnea, corectarea acestora a devenit o necesitate evidentă. Scopul real al lui Liviu Dragnea fusese unul simplu: să scape de problemele penale. Dacă tentativa de amnistie mascată prin OUG 13 a eșuat, a urmat planul B:
1. modificarea legilor justiției, pentru a pune sistemul judiciar sub controlul unui grup restrâns de persoane, cu speranța că acestea îl vor putea ajuta ulterior, primind la schimb inclusiv de o impunitate de facto prin crearea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)³;
2. modificarea legislației penale sub pretextul punerii în acord cu deciziile CCR, cu efectul dezincriminării parțiale a unor infracțiuni și al îngreunării anchetelor penale⁴.
Deși Liviu Dragnea nu a reușit să scape de răspunderea penală, România a rămas cu o legislație profund toxică.
În acea perioadă, USR s-a opus constant modificărilor nocive promovate de PSD, fapt de notorietate.
Spre deosebire de legile justiției, care au fost adoptate atunci după mai multe încercări nereușite și atacuri succesive la Curtea Constituțională, Codul penal și Codul de procedură penală nu au fost modificate în forma dorită de Liviu Dragnea. Presiunea publică, protestele masive și enormitățile juridice conținute în proiecte au condus la admiterea sesizărilor de neconstituționalitate, formulate inclusiv de USR⁵.
2 Comisia Iordache
3 Secția Specială – poziția CSM
4 Modificările CP și CPP – poziția CSM
5 Decizii CCR CP/CPP
Anul 2021. Mandatul meu la Ministerul Justiției.
Trei noi legi ale justiției
În martie 2021, în perioada în care am deținut portofoliul Justiției, am finalizat cele trei legi ale justiției într-o variantă care nu ar fi permis oligarhizarea sistemului judiciar.⁶ Printre soluțiile propuse se aflau: revenirea competenței DNA de a ancheta faptele de corupție săvârșite de magistrați (un proiect distinct); o nouă modalitate de alegere a membrilor CSM prin votul tuturor judecătorilor și procurorilor; reforma Inspecției Judiciare, cu limitarea atribuțiilor inspectorului-șef; democratizarea colegiilor de conducere; concursuri reale pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție; limitarea puterii discreționare a procurorului general, a șefului DNA și a șefului DIICOT etc.
Codul Penal
La sfârșitul lunii iulie 2021 am finalizat și am pus în dezbatere publică și proiectul de lege privind Codul penal.⁷ Printre prevederile conținute în acest proiect se găsea și cea referitoare la întreruperea cursului de prescripție a răspunderii penale. Despre aceste chestiuni am detaliat într-un alt articol.⁸
7 Proiectul de lege privind modificările la Codul penal
8 Articolul meu privind modificările la Codul penal
Desființarea SIIJ
Un proiect distinct a vizat desființarea SIIJ și revenirea competenței de investigare a magistraților la DNA⁹, soluție care beneficia de acordul Comisiei Europene. Pentru validarea acestei soluții, am solicitat inclusiv avizul Comisiei de la Veneția, demers care l-a nemulțumit pe președintele Klaus Iohannis.
Ulterior, Comisia de la Veneția ne-a dat dreptate, concluzionând că soluția optimă era revenirea competenței DNA în materia anchetării faptelor de corupție din justiție.¹⁰ Într-o discuție purtată la Cotroceni, președintele mi-a cerut să nu mă grăbesc cu desființarea SIIJ, moment în care a devenit evident pentru mine că rolul de «luptător pentru statul de drept» era unul pur declarativ.
9 Proiect privind desființarea SIIJ
10 Opinia Comisiei de la Veneția 1036/2021
Conducerea DIICOT și DNA
În paralel, DIICOT se afla de aproape un an într-o situație de conducere interimară, iar perpetuarea acestei stări ar fi reprezentat o gravă neglijență instituțională. În lipsa unui răspuns din partea președintelui, am declanșat procedura de selecție pentru procurorul-șef DIICOT, pentru adjunctul șefului DNA și pentru șefii de secții DNA și DIICOT¹¹.
Declanșarea unor proceduri de selecție reale, nu simulate, l-a deranjat profund pe președintele Iohannis, care își dorea numiri discreționare. Consider că acesta a fost principalul motiv al revocării mele din funcția de ministru al Justiției, alături de insistența pentru desființarea SIIJ și pentru promovarea legilor justiției în formula sus amintită.
Anul 2022. Ministerul Justiției preluat de Bode, apoi de Predoiu
Gruparea Savonea modifică cele trei legi ale justiției
Ulterior, după preluarea Ministerului Justiției de către Lucian Bode și apoi de către Cătălin Predoiu, cele trei proiecte de lege au fost modificate substanțial, în sensul dorit de gruparea Lia Savonea. În schimbul acestor concesii, Cătălin Predoiu a obținut avizul pozitiv al CSM. După trimiterea proiectului în Parlament, s-a constituit o nouă comisie specială, similară celei conduse anterior de Florin Iordache. De această dată, dezbaterile parlamentare au durat doar aproximativ două luni, mult mai puțin decât în cazul Comisiei Iordache.¹²
SIIJ 2.0
În martie 2022, Cătălin Predoiu a reușit să transforme SIIJ într-o SIIJ 2.0 – o structură de procurori anume desemnați să ancheteze magistrații, la fel de ineficientă și nocivă precum structura anterioară.
Cătălin Predoiu nu a mai așteptat opinia Comisiei de la Veneția, deși aceasta era previzibil critică¹³. La doar o săptămână de la adoptarea legii, Comisia a emis o opinie extrem de dură, criticând graba adoptării și lipsa refacerii competenței DNA.¹⁴
Varianta finală a legilor justiției¹⁵ a fost inacceptabilă în opinia USR. Am avertizat public de la tribuna parlamentului¹⁶
și pe toată căile de comunicare că aceste legi vor oligarhiza sistemul judiciar și vor concentra puterea în mâinile câtorva persoane.
13 SIIJ 2.0 – martie 2022
14 Opinia Comisiei de la Veneția 1079/2022
15/1 Legile justiției – varianta Predoiu
15/2 Legile justiției – varianta Predoiu
15/3 Legile justiției – varianta Predoiu
16/1 Intervenții parlamentare
16/2 Intervenții parlamentare
16/3 Intervenții parlamentare
Sesizăm (din nou) Comisia de la Veneția
Prin intermediul APCE, cu sprijinul colegului nostru, Iulian Bulai, am sesizat din nou Comisia de la Veneția într-o procedură urgentă și am cerut suspendarea procedurii parlamentare până la emiterea avizului. Ministrul Predoiu a refuzat și a forțat votul.
Și de această dată, Comisia de la Veneția ne-a dat dreptate¹⁷, criticând adoptarea în procedură accelerată, ineficiența mecanismului de investigare a magistraților, riscul concentrării puterii și lipsa garanțiilor reale că noua structură poate combate corupția din justiție, făcând în final câteva recomandări care nu au fost niciodată urmate. Comisia de la Veneția menționa că este posibil să fie identificate multe alte probleme, dar că procedura de urgență în care a fost solicitat avizul nu i-a permis o analiză aprofundată.
MCV?
Deși în Parlament am semnalat toate aceste riscuri, am fost ignorați. Puterea a invocat ridicarea MCV, deși Comisia Europeană își dăduse acordul încă din 2021 pentru o variantă corectă a legilor.
Am votat împotriva acestor legi și am fost acuzați că nu dorim binele țării și ridicarea MCV. Este fals! MCV ar fi trebuit ridicat pe varianta corectă a legilor. Ridicarea MCV fusese negociată politic și a servit drept pretext pentru a trece aceste modificări nocive.
Contestăm la CCR
Ulterior am contestat constituționalitatea celor trei legi. Au făcut același lucru și cei de la AUR, însă din motive diametral opuse. În vreme ce noi am reclamat oligarhizarea sistemului judiciar, care a permis ulterior unui personaj precum Lia Savonea¹⁸ să concentreze o putere uriașă, ei s-au opus în principal prevederilor care recunoșteau caracterul obligatoriu al deciziilor CJUE și faptului că aplicarea cu prioritate a dreptului european nu era incriminată disciplinar. Este important să știm de ce s-au opus: nu i-a deranjat sistemul oligarhic, ci ordinea juridică europeană. Obiecțiile noastre au fost respinse, iar pe baza acestor legi rețeaua condusă de Lia Savonea a acaparat CSM, Inspecția Judiciară și conducerile instanțelor.
Unde suntem astăzi?
Rezultatul este cunoscut: achitări pe bandă rulantă în dosare cu prejudicii de miliarde de euro și soluții la comandă.
În negocierile pentru programele de guvernare, USR a cerut constant corectarea acestor legi, însă PSD a susținut ferm că legile sunt bune și a respins orice modificare de substanță.
Documentarul Recorder a scos la iveală disfuncționalitățile grave ale sistemului, iar magistrați au început să vorbească public¹⁹.
S-a demonstrat între timp și că legile justiției pot fi corectate fără a periclita fondurile europene²⁰. Este nevoie de recunoașterea onestă a problemelor și de corectarea lor.
USR are propuneri concrete pentru corectarea acestor legi. Întrebarea este dacă acum și celelalte partide vor accepta să corecteze aceste aberații din sistemul judiciar.