De 145 de ani, Dobrogea stă mărturie că toleranța și buna înțelegere pot uni oamenii, pot clădi comunități, pot menține echilibrul într-o mare diversitate.
Alipirea Dobrogei la România a fost primită inițial cu scepticism, doar ca o consolare pentru pierderea Basarabiei.
Dar viziunea modernizatoare și consecvența Regelui Carol I au făcut dintr-un ținut sărac, subdezvoltat, o regiune cu rol primordial în dezvoltarea țării.
La 14 Noiembrie 1878 Principele Carol, viitor Rege, se adresa dobrogenilor astfel: “Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă”. Astfel punea Regele Carol I fundația unui proces care înseamna o lege care se aplică ferm, în mod egal pentru toți, solidaritate și armonie, un model de conviețuire interetnică. Mesajul vizionar al lui Carol I este lecția pe care trebuie să le-o predăm neobosit copiilor noștri.
După doar 25 de ani de la alipire, profesorul și viitorul primar al Constanței, Ion Bănescu, scria: Pentru dezvoltarea noastră națională, politică și economică, Dobrogea este prispa României înspre largul lumii.
Dobrogea de astăzi nu este numai un amestec armonios de culturi și obiceiuri, ci și o regiune cu un potențial economic pronunțat, deocamdată încă departe de a fi atins, care are nevoie de investiții pentru a se dezvolta în continuare, inclusiv pentru a asigura stabilitatea în zona Mării Negre.
Dobrogea merită susținere concretă și constantă, spre exemplu ar merita deblocarea urgenta a sumelor pentru finalizarea reabilitării Cazinoului din Constanța, merită recunoaștere și respect.
Voi încheia cu un citat din academicianul Grigore Cobălcescu, care e poate la fel de actual și azi, chiar dacă a fost rostit chiar în anul alipirii Dobrogei la România: “Dobrogea este o țară foarte avută și cu resurse imense… Dacă vom fi oameni cumsecade și ne vom ocupa de dânsa serios, ea ne va fi de o utilitate necalculabilă. Ceea ce avem însă de dorit, lucrul de care ducem grijă, este sistema morală pe care sunt clădite partidele care vin unele după altele la cârma țării.“
La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, dobrogeni!
